„Blindness” sau ce ai face daca ai orbi?

blindness

„Blindness”, pelicula care a deschis, anul trecut, Festivalul de la Cannes, a avut zilele trecute premiera si in Romania. Filmul mi-a atras atentia inca de anul trecut, pentru ca este regizat de brazilianul Fernando Meirelles, cel caruia ii datoram „Orasul zeilor”. Daca esti intr-o stare mai proasta, iti spun de pe acum ca „Blindness” sau „Alb orbitor”, cum a fost tradus la noi, nu este cea mai fericita alegere pentru relaxare. Merita vazut, insa iti va pune rabdarea si mintea la incercare.

Ce vedem in orasul orbilor

Filmul, care este o ecranizare a romanului „Eseu asupra Orbirii sau Oraşul Orbilor”, scris de portughezul José Saramago, recompensat cu premiul Nobel pentru Literatura, debuteaza ca un „ movie disaster”. Haosul si panica pun stapanire pe un oras american oarecare, unde oamenii orbesc din senin.

Nu te astepta ca actiunea sa urmeze un fir logic. Nimeni nu cerceteaza marea orbire, nici autoritatile, nici macar unul dintre personajele principale care, culmea, inainte sa-si piarda vederea, fusese oftalmolog.

Cand orbii sunt lasati de izbeliste intr-un fel de azil, chipurile carantina, filmul se transforma intr-o parabola. Povestea cu orbirea este doar un pretext pentru a explora partea intunecata a fiintei umane. Au mai fost perioade cand omenirea a orbit, cand „somnul ratiunii a nascut monstrii”, insa niciodata acest lucru nu s-a intamplat la propriu.

Oameni sau caini?


Interesant este ca nu pierderea vederii scoate la iveala tot ce e mai degradant din fiinta umana. Primul personaj care orbeste este jefuit fara scrupule, de un oportunist care vedea perfect, o prostituata nevazatoare este brutal aruncata din camera de hotel, desi isi satisfacuse clientul, inca potent la capitolul vedere, si unul dintre cele mai abjecte personaje este chiar un orb din nastere, care-si pedepseste fara mila colegii de suferinta revansandu-se pentru nedreptatea pe care i-a facut-o soarta.

Se pare ca suntem orbi, chiar si atunci cand avem impresia ca vedem totul. Filmul este plin de metafore. Favorita mea este paralela dintre oameni si caini. Orasul scufundat in bezna umanitatii si bantuit de nevazatori ramane la discretia patrupedelor. In timp ce unele animale se hranesc fara nicio jena din cadavre, un caine de rasa isi aduce aminte ca omul, nevazator sau nu, este cel mai bun prieten.

Julianne Moore, un talent orbitor


Singura persoana care nu-si pierde vederea si nici ratiunea, este sotia oftalmologului, interpretata sclipitor de Julianne Moore. Ea este singura raza de speranta iti suscita curiozitatea sa ramai pana la sfarsitul filmului.

Prima reactie care am avut-o dupa vizionare a fost sa casc bine ochii la vitrinele colorate ale magazinelor din mall. Aveam parca sentimentul ca urma sa orbesc, asemenea personajelor din film. In concluzie filmul merita vazut, macar pentru ca te face sa vezi viata putin mai colorata, fie macar si pentru cateva minute dupa ce ai iesit din sala de cinema.

Autor: Georgiana Mitroi

Foto: Movie Web

Tags: , , ,


One Response to “„Blindness” sau ce ai face daca ai orbi?”
  1. Claudiu says:

    Foarte buna cronica ! Dar m-a cam speriat, nu stiu daca sa vad sau nu filmul …

Leave a Reply